Cu ochii larg închiși

La începutul anilor ’50, primii ani ai Războiului Rece, CIA a inițiat un proiect de recrutare a unor jurnaliști cunoscuți pentru a scrie povești false care să susțină ideile guvernamentale. Planul ar fi fost pus la cale până în cele mai mici amănunte de CIA, chiar si publicații prestigioase americane – Washington Post, New York Times sau Time – devenind ținte majore ale acestei infiltrări de proporții, dar se presupune că CIA a influențat peste 25 de surse de informare majore, infiltrându-se, sistematic, în mass-media corporativă, iar acest proces a inclus, adesea, preluarea directă a principalelor știri și o manipulare media constantă. Proiectul s-a extins ulterior și în străinătate, se recunoștea astfel potențialul imens al presei în manufacturarea consimtamantului publicului larg.

Din anii de pionierat și până în zilele noastre, puterea manipulativa a presei a fost permanent dezvoltată și rafinată. În timpul celor doi ani de pandemie, blocada informațională a fost clară, însă suprema consacrare s-a atins în timpul crizei ucrainene – noul “standard de aur”. Trăim într-o epocă în care adevărul nu mai interesează, fiind ușor de etichetat drept “teorie a conspirației”, singurul relevant este adevărul fabricat, determinat de interesul momentului. Ucraina este caz-școală pentru acestă arie de expertiză. Orice analiză a fost suprimată, hoarde de specialiști isterici fiind la pândă pentru a asimila orice informație, chiar și cu o minimă pretenție de obiectivitate , drept propagandă pro-Putin. Ce facem cu Kissinger, Brzeziński și Mearsheimer? Sunt susținători ai lui Putin pentru vina de a fi analizat Rusia fără isteria de rigoare? Oficial, adevărul nu este adevăr decât dacă propaganda îl consideră ca atare? Până când noaptea gândirii ne va înghiți pe toți, să ne păstrăm vie capacitatea de a ne întreba și de a pune la îndoială.

I. Ucraina

Când nu cer arme sau un eventual razboi mondial și nici nu ceartă NATO, statele lumii, pe oricine are un dram de creier şi stăpânire, politicienii ucraineni îndeamnă la izolarea completă a Rusiei. Zelensky a numit compania Nestle “complice la crime de război” pentru decizia de a-și continua activitatea în Rusia și a îndemnat la boicotul acestui producător. Tot el a cerut retragerea firmelor franceze din Rusia. Kuleba, ministrul de Externe ucrainean, a îndemna tla boicotul supermarketului Auchan pentru decizia de a rămâne în Rusia. Știți câți angajați are Auchan în Rusia? 30.000. Exemplele pot continua la nesfârșit – acești noi conducători ai lumii au zilnic cereri de acest tip care se vor solda cu sărăcie, șomaj, penurie și distrugerea unui standard de viață. Ceea ce uită să spună Kuleba, Zelinsky & comp. este că Ucraina a continuat și pe timpul războiului să încaseze banii virați de Rusia pentru tranzitului gazului rusesc pe teritoriul ucrainean – 3 MILIARDE DOLARI/an, cea mai mare sursă de venit din activități de export. Ipocrizie? Da, dar o ipocrizie malignă care a metastazat toată Europa și va continua să o facă, efectele fiind încă incipiente. De ce nu au renunțat la banii “pătați de sânge”? Am folosit expresia pe care Zelensky a consacrat-o încercând să blocheze importul de petrol rusesc. De ce a pornit invazia? Nord Stream 2 este unul dintre motive, Ucraina (și Polonia) riscând să piardă mulți bani dacă devenea funcțional. Planetele s-au aliniat, iar interesul ucrainean s-a întâlnit cu cel american de a vinde gaz lichefiat și de a scoate Rusia de pe piața europeană. Aplaudăm frenetic, desigur, în timp ce înghețăm în case, plătim facturi enorme și ne pierdem locurile de muncă… Orice instinct de conservare este anulat de propaganda oficială.

Ucraina, săraca țară mică, singură în fața Ursului. Nu chiar atât de singură, după cum ne informează site-ul american Mintpress News care identifică și documentează un aparat de propagandă imens și sofisticat aflat în spatele Ucrainei. 150 de firme internaționale de relații publice, lobby-iști la Washington, sprijin CIA, toate coordinate de către Ministerul de Externe ucrainean. Război informational, desigur, fiecare parte îl practică. Da, dar din momentul în care absolut toate informațiile livrate de presa internațională sunt exclusiv cele livrate de partea ucraineană, adică de această mașinărie condusă de Externele ucrainene, noi nu mai suntem informați, ci manipulați. Oricine iese din dispozitiv primește stigmatul propagandei pro-Putin. Gospodine care doboară drone cu ajutorul borcănelor de murături, Fantoma din Kiev, eroii morți, dar totuși nu chiar, mă refer la militarii de pe Insula Șerpilor pe care Zelensky îi propusese pentru decorare post mortem-toate aceste momente au fost produse de marketing ale firmelor de PR. Băieți deștepți care construiesc “știri de război” pentru băieți și fetițe mai puțin deștepți (nu pot scrie “idioți utili”, nu?). Unele mesaje produse și preluate de presa main-stream folosesc limbaj xenofob și rasist, unele conțin laude față de proeminenții neonaziști ucraineni, inclusiv liderul C14, Yevhen Karas, paramilitarul fascist din sectorul de dreapta și batalionul neo-nazist Azov. Da, da, acei neo – n@ziști “inexistenți”.

Propaganda ucraineană este o operațiune de amploare și este unica sursă de informare la nivel internațional, ajungându-se până la a enormități de tipul negării conflictului din Donbas, în ciuda faptului că Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului estimează că 14.200 de persoane, inclusiv 3.404 civili, au fost ucise în luptele interne din Ucraina din 2014. Un mesaj spune că „Pe 16 martie, forțele ruse au aruncat o bombă asupra unui teatru de teatru unde erau adăpostiți până la 1300 de civili. Numărul victimelor este încă necunoscut. ” În realitate, explozia pare să fie rezultatul unei operațiuni fals flag concepute de batalionul neo-nazist Azov și care vizează declanșarea unei intervenții NATO.

Alte mesaje false. Turcia a blocat accesul navelor de război rusești în Marea Neagră. Fals – Erdogan a închis strâmtorile Bosfor și Dardanele TUTUROR navelor militare, împiedicând atât navele NATO, cât și cele rusești să acceseze Marea Neagră (Convenția de la Montreux). Falsul despre atacul rusesc asupra centralei nucleare de la Zaporojie, distrugerea Babin Yar. Un alt fals – rușii au bombardat moscheea din Mariupol. Toate acestea au fost operațiuni de PR, minciuni nicidecum inocente, ci unele cu potențial letal.

În concluzie, se produce “content”. Acest material este distribuit de către organizații de presă, conduse de fundații miliarde cu care suntem familiarizați din timpul pandemiei. La baza acestei operațiuni se află un proiect numit Russian Language News Exchange. În iulie 2021, un grup de jurnalişti a zburat la Varşovia pentru formare media după ce au fost scutiţi de restricţiile legate de coronavirus şi ordinele de carantină de către autorităţile medicale de top din Polonia. Printre cei șase jurnaliști s-a aflat și Yuliia Fediv, CEO al mass-media Hromadske TV, una dintre cele mai urmărite rețele din Ucraina. Hromadske a găzduit recent un comentator care a cerut genocidul etnicilor ruși în Donbass, spunând că este populat cu 1,5 oameni „de prisos” care „trebuie exterminați”.

Părere izolată? Nu cred! Pe 18 martie, Mihailo Podoliak, înalt consilier al preşedintelui ucrainean, îl certa pe Olaf Scholz pentru că a luat apărarea poporului rus. Cancelarul german declarase că “nu poporul rus a luat decizia fatală de a invada Ucraina. Acest război este războiul lui Putin”. Declarația a stârnit indignarea autorităților ucrainene în viziunea cărora întregul popor rus este vinovat. Când am mai auzit de un popor pedepsit in integrum pentru vina de a-i aparține? Da, exact…

Duminica aceasta ambasadorul ucrainean în Germania a boicotat un concert de solidaritate cu Ucraina, organizat de Filarmonica din Berlin, pentru că soliștii erau ruși. Oficialii ucraineni, răsfățații momentului, ne propun senin, într-o Europă care poartă urmele crimelor n@ziste, ura împotriva unui popor. Aceeași ură pe care au făcut-o politică de stat, alegând să nesocoteasca orice drept al minorităților din Ucraina. Ruși, români, unguri, cetățeni de mâna a doua în Ucraina “cea democrată”. Ukraine 24, post deținut de soția primarului Kievului, a prezentat recent un prezentator care a cerut genocid împotriva rușilor, începând cu copiii.

Revenind la descrierea aparatului de propagandă ucrainean, proiectul Russian Language News Exchange este un proiect al Free Press Unlimited, finanțat de guvernul olandez și de Comisia Europeană, deși pretinde că este independent. Astăzi, include 14 instituții media care acționează ca „noduri”, publicând articolele în diferite țări. Finanțarea acestor organizații de presă, deși se recomandă independente și beneficiază de monopol total în privința relatării războiului din Ucraina, sunt finanțate de guvernele occidentale (SUA, Cehia, Marea Britanie etc), dar și numeroase fundații, inclusiv International Renaissance Foundation, care este finanțată de Fundația pentru o societate deschisă a miliardarului George Soros.

Zelensky. Atunci când a fost ales președinte, Zelensky a promis încetarea războiului din Donbas și înclin să cred, în lipsă de alte date, că intențiile sale erau sincere. În octombrie 2019, Zelensky călătorește la Zolote, oraș de la granița Donbasului, hotărât să pună în aplicare așa-numita Formulă Steinmeier concepută de ministrul de externe german de atunci, Walter Steinmeier, care a cerut alegeri în regiunile de limbă rusă Donețk și Lugansk. În Zolote s-a întâlnit cu membrii batalionului neo-n@zist Azov care lansaseră o campanie numită “Nu capitulării”. Andriy Biletsky, liderul batalionului Azov a promis că va aduce mii de luptători la Zolote dacă Zelensky va merge cu planul său mai departe. În același timp, președintele ucrainean devine ținta unei campanii de intimidare. Între timp, ostilitățile se reiau în Donbas, Azovii continuă atacarea civililor ruși din această zonă, iar Acordurile de la Minsk sunt inutile. Respectul pentru adevăr mă obligă să amintesc că la momentul sosirii lui Zelensky în politică, batalionul Azov era deja integrat oficial în armata ucraineană, iar aripa sa de justiție stradală cunoscută sub numele de Corpul Național, a fost desfășurată în toată țara sub supravegherea Ministerului de Interne ucrainean și alături de Poliția Națională. Cine a sprijinit cu arme, fonduri, pregătire militară acestei miliții paramilitare? Raspunsul îl știți din textele anterioare. Aceleași persoane, interese, entități statele și non-statale dispuse să transforme Ucraina într-un nou Afganistan, un razboi de uzură menit să slăbească Rusia, eventual să răstoarne regimul Putin.

Între 2014-2022 s-au cheltuit de către SUA 3 miliarde cu înarmarea și pregătirea acestor miliții n@ziste. Pentru că SUA sprijină n@zismul? Nu, pentru că SUA și aliații săi sprijină orice facțiune care i-ar putea ajuta să pornească un război proxy cu Rusia, de data aceasta, sau cu orice alt regim indezirabil (vezi Siria, susținerea Al Nusra, Isis). În final, aceste miliții sunt simple instrumente necesare atingerii scopului. De ce a ales Rusia invazia în detrimentul unei alte strategii mai puțin militarizate?

Cu siguranță, în ciuda propagandei vestice mediocre dispusă să minimalizeze puterea rusă, Rusia are capabilitatea (servicii secrete performante, cu o infiltrare profundă în Ucraina, tehnica măsurilor active de influențare a politicii ucrainene) de a organiza un EuroMaidan inversat? Pe de o parte, separatiștii finanțați și înarmați de Rusia s-au văzut mult depășiți de către batalioanele paramilitare mult mai bine antrenate și finanțate, rezultatul acestor ostilități fiind 14. 000 morți, civili ruși, pe de altă parte, a sesizat oportunitatea perfectă pentru a obține recunoșterea oficială în Crimeea și dominația asupra Mării Negre/Azov.

Însăși ordinea mondială se dispută în Ucraina, a spus-o Biden, au spus-o Medvedev și Lavrov. Deși greu de digerat, acestea este paradigma în interiorul căreia funcționează marile puteri. Ceea e NU are explicație este disponibilitatea și corupția incredibilă a politicienilor ucraineni în a-și transforma țara în teren de război, iar cetățenii în ținte mișcătoare. În 2019, înainte de alegerea lui Zelinsky, Olexei Arestovici (analist militar, fost ofițer al serviciului de informații al Armatei ucrainene și fost purtător de cuvânt al delegației ucrainene care a supravegheat implementarea acordurilor de la Minsk, devenit ulterior consilier prezidențial), declara că, pentru a intra în NATO, prețul îl reprezintă un război cu Rusia. Trădare, subordonare intereselor străine, lipsă de viziune.

În opinia mea, principalii vinovați sunt politicienii ucraineni. Cum este posibil ca invadatorul (Rusia) să protejeze civilii mai mult decât armata și politicienii ucraineni? Civilii care au reușit să scape din Mariupol au declarat la unison că armata ucraineană a împiedicat evacuarea, a transformat ținte civile în obiective militare. Găsiți declarațiile acestora, și multe altele, din alte zone, pe diverse canale media independente sau/și rețele de socializare.

Mint toți? Acei oameni disperați sunt agenți FSB, GRU? Evident, nu. Până și specialiștii militari occidentali recunosc că Rusia nu își utilizează potențialul militar pentru o distrugere neselectivă, țintele sale fiind clare. Centrul Kievul este conservat, vestul Ucrainei este intact (excepție fac rachetele trimise spre depozitele de armament trimise de țările NATO și centrele de antrenament ale mercenarilor străini). Orașele asediate coincid cu locurile controlate de către milițiile n@ziste – Mariupol, sediul batalionului Azov este exemplul perfect. Și totuși, Rusia este, fără îndoială, agresorul, de ce am emite astfel de pretenții? A la guerre comme a la guere!

Responsabilitatea salvării propriilor cetățeni revine Ucrainei! Încăpățânarea cu care cer arme, plătesc lobby iști la Washington pentru a primi arme, folosesc arma propagandei, eludeaza temele reale ale negocierilor, toate acestea reprezintă un eșec total în singura lor misiune – protejarea țării și a cetățenilor acesteia.

Revenind la Zelinsky, numit, la începutul mandatului, Monica Zelinsky, ironizat de către extremiști pentru intenția pacificării, acesta își “revine” rapid. În decembrie 2021, îi acordă premiul de “Eroul Ucrainei” lui Dmytro Kotsyubaylo, liderul unei alte organizații f@sciste – Sector Dreapta – ceremonie desfășurată în Parlamentul ucrainean. Cunoscut sub numele de “Da Vinci”, Kosyubaylo ține un lup în baza sa din prima linie și îi place să glumească cu reporterii în vizită că luptătorii săi “îl hrănesc cu oasele copiilor vorbitori de limbă rusă”.

Nu numai că Zelensky nu a reușit să controleze forțele de extrema dreaptă, ci a ajuns să colaboreze cu ele, nu de puține ori în timpul acestei crize, senzația a fost că Zelinsky este o simplă marionetă a acestor forțe, conducătorii de facto au Ucrainei, iar ei, la rândul lor, răspunzând în fața factorului extern. Și atunci de ce l-a ales Kolomoiski pe acest actor mediocru, fără experiență politică? Exact din aceste motive, alături de originea evreiască. E dificil să acuzi un președinte evreu de colaborarea cu forțe neo-n@ziste! Ironia este totală, Kolomoiski, la rândul său evreu, fiind finanțatorul Azov, dar și al batalioanelor Aidar și Dnipro…

Dacă vă amintiți, la începutul invaziei, când Putin a enunțat obiectivele sale – den@zificare și demilitarizare – presa main bloca total orice referire la Azov și alte miliții ucrainene, deși aceeași presă reușise în anii anteriori o documentare amplă a acestui fenomen. Epoca post-adevăr. Ieri, blocada a fost înlăturată, televiziunea poloneză Polsat News PL a prezentat crimele teribile comise de Azov în Mariupol și planul lor de exterminare a ruşilor din zonă. În prezența atâtor mărturii ale supraviețuitorilor, trebuie inițiată o altă etapa – da, n@ziștii există, dar sunt niște nebuni, aflați acolo de capul lor, autoritățile ucrainene nu sunt vinovate…

Analiștii serioși, alții decât istericii propagandei, văd în prezența acestor forțe extremiste, aflate în posesia unei cantități impresionante de arme sofisticate, de diverse naționalități, o reeditare a situației din Afganistan din anii ‘ 80 când SUA a înarmat mujahedinii, momentul nașterii Al Qaeda. Războiul civil din Libia a adus arme în toată Africa… Oare ce se va întâmpla cu Ucraina și Europa inundate de aceste arme care sosesc în Ucraina?

Sub scutul originii sale evreiești, chiar și dovezile colaborării strânse dintre Zelensky și extremiști își pierd din greutate. Amintirile presei “libere” se estompează, dar pozele rămân, iar ele rețin întâlniri ale președintelui evreu cu milițiile paramilitare, inclusiv Yehven Karas, liderul bandei neo-naziste C14, și Dmytro Shatrovsky, un lider al batalionului Azov.

În timpul EuroMaidanului, care l-a înlăturat pe președintele ales al Ucrainei în 2014, activiștii C14 au preluat primăria Kievului și i-au tencuit zidurile cu însemne neonaziste înainte de a se adăposti în ambasada Canadei. Tot C14 organizează împreună cu Poliția din Kiev raiduri de epurare a romilor din gara din Kiev.

În ultimele zile, rețelele au fost inundate de filmulețe oribile, care prezintă oameni (bărbați, femei, chiar și copii) legați de copaci /stâlpi și pedepsiți – cei mai mulți sunt cetățeni romi, aducând aminte de practicile Germaniei n@ziste la adresa romilor. Cred că știm cine sunt autorii… C14 a primit, în anul 2018, finanțare de la statul ucrainean pentru “educație național-patriotică”. Karas, liderul C14, declara: “În general, pentru noi lucrează deputați ai tuturor facțiunilor, Garda Națională, Serviciul de Securitate al Ucrainei și Ministerul Afacerilor Interne”. Înțelegeți cât de bine infiltrate erau aceste miliții extremiste în interiorul statului ucrainean? Finanțate de către SUA și alți aliați occidentali. În decembrie 2021, Rusia propune la ONU o rezoluție de condamnare a nazismului – Ucraina și SUA nu o votează.

În noiembrie 2019, Oleksiy Honcharuk – pe atunci prim-ministru și șef adjunct al biroului prezidențial al lui Zelensky – a apărut pe scenă la un concert neonazist organizat de figura C14. Zelensky își consolidează legăturile cu ei. Tot în 2019, Zelensky l-a apărat pe fotbalistul ucrainean Roman Zolzulya împotriva fanilor spanioli care îl batjocoreau drept „nazist”. Zolzulya a pozat alături de fotografii cu colaboratorul nazist din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Stepan Bandera, și a sprijinit deschis Batalionul Azov. Zelensky a răspuns la controversă proclamând că toată Ucraina îl susține pe Zolzulya, descriindu-l ca „nu doar un fotbalist cool, ci și un adevărat patriot”.

În noiembrie 2021, unul dintre cei mai importanți milițieni ultra-naționaliști ai Ucrainei, Dmytro Yarosh, a anunțat că a fost numit consilier al comandantului șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. Yarosh este un adept declarat al colaboratorului nazist Bandera, care a condus Sector Dreapta din 2013 până în 2015, jurând că va conduce „dezrusificarea” Ucrainei.

Înțelegem că Occidentul a transformat Ucraina într-un paradis al n@zistilor, folosind aceste miliții anacronice pentru războiul pe care și-l doreau.

După 24 februarie, printre primele măsuri ale lui Zelensky au fost eliberarea deținuților din închisori și distribuirea de arme civililor, antrenamentul acestora fiind preluat de către paramilitarii Azov. Astfel, Batalionul Azov a atras sute de civili obișnuiți, inclusiv bunici și copii, pentru a se antrena în piețe și depozite publice de la Kharviv la Kiev la Liov. Pe 28 februarie, Corpul Național al Batalionului Azov a anunțat că Poliția Regională Harkiv a Batalionului Azov va începe să folosească clădirea Administrației Regionale de Stat a orașului ca sediu de apărare. Imaginile postate pe Telegram în ziua următoare arată clădirea ocupată de Azov lovită de un atac aerian rusesc.

O altă măsură a lui Zelensky a fost mobilizarea tuturor bărbaților, aceștia neputând părăsi țara. Circulă filmulețe și mărturii ale civililor brutalizați de Azovi când încercau să părăsească orașul Mariupol. Un alt videoclip filmat la punctele de control din jurul Mariupol a arătat luptători Azov împușcând și ucigând civili care încercau să fugă. Un alt videoclip prezintă membri Azov în uniformă trăgând în mașinile civililor care părăseau zona. Potrivit unui rezident grec din Mariupol, intervievat recent de un post de știri grec, „Când încerci să pleci, riscați să dai peste o patrulă a fasciștilor ucraineni, Batalionul Azov”, a spus el, adăugând că „mă vor ucide și sunt responsabili pentru tot. ”
La 1 martie, Zelensky l-a înlocuit pe administratorul regional al Odessei cu Maksym Marchenko, un fost comandant al Batalionului Aidar de extremă dreaptă, care a fost acuzat de o serie de crime de război în regiunea Donbass.

În concluzie, nici măcar originea evreiască a lui Zelensky nu poate șterge muntele de dovezi privind infiltrarea acestor miliții f@sciste în structura profundă a statului ucrainean. De ce a fost ales acest actor? E evreu, deci nu poate fi nazist, îi plac vilele deci cooperează, știe valoarea unui cont plin, deci e dispus la compromis… Războiul din Ucraina premisele lui, s-au construit în ani, au costat mulți bani, dar nu se putea face fără sprijinul total al unei clase politice interne. Remarcăm prezența acelorași personaje – Nuland, atât în 2014 la EuroMaidan, cât și în afacerea laboratoarelor, familia Biden, fundații sorosiste. Oare de ce? De ce și a început Biden mandatul de președinte cu declarații belicoase privind Crimeea? În 2021, Putin era un “om fără suflet “, iar 2022 l-a găsit neschimbat – “criminal de război” și “măcelar”. O retorică americană, menită să prelungească războiul.

Nu încerc cauționarea Rusiei, responsabilă direct pentru distrugerea Ucrainei, dar realitatea obiectivă nu ne indică un joc singular al acesteia, ci o sumă de voințe activate pentru acest nou Afganistan, inclusiv din partea internă a Ucrainei. Nimeni nu a dorit aplicarea acordurilor de la Minsk, deci nimeni nu a dorit pacea. Ieri, într-un interviu, Zelensky declara că dorește neutralitatea Ucrainei. Da? Acum este o idee bună, dar înainte de începerea ostilităților nu putea fi negociată această neutralitate?

Laboratoarele. Inițial, NU au existat, știrea fiind o manipulare rusească. Ulterior, da, au existat, dar desfășurau activități civile de cercetare, nici vorbă de viruși periculoși cu potențial de arme biologice. Povestea devine reală, și nu manipulare sovietică, când Victoria Nuland recunoaște existența laboratoarelor și prezența unor patogeni periculoși, într-o audiere în Congres.

Deci nu mai este fake news?

Este suficient să urmărim metamorfoza declarațiilor oficiale pentru a pricepe cine minte. Cercetări civile? Și atunci de ce este implicat Pentagonul? De ce nu se acceptă inspectarea acestor biolaboratoare și se prelungește rezistența în orașele asediate de către ruși, suficient cât să fie distruse aceste laboratoare?

Aceste dovezi circumstanțiale sunt de natură a indica posibile vinovății… Chiar și OMS cere distrugerea acestor patogeni, iar nu inspectarea. Cine ne poate asigura că ștergerea urmelor se face conform normelor, fără pericolul unor accidente de laborator? Rusia depune o rezoluție în Consiliul de Securitate al ONU privind armele biologice din Ucraina, iar singurul răspuns la o acuzație de o asemenea gravitate nu este o explicație, ci acuzații reciproce de folosire a armelor biologice și chimice.

Imaturitatea, minciuna, lipsa de responsabilitate din ședința ONU sunt înspăimântătoare. Antrax, ciumă, ebola arme biologice etnicizate, cercetări privind coronavirusi la lilieci… Și nu numai în Ucraina, ci și în alte republici foste sovietice – Georgia, Kazakhstan, Azerbaijan. Povestea nu a început ieri, ci în 2005. Personajele sunt aceleași – Biden, Obama, Nuland, Gilead (Redemsivir), Gates, Soros…

În timpul campaniei electorale din SUA, un eveniment game-changer a ajuns în presă -laptopul pierdut al lui Hunter Biden. În acest laptop uitat într-un atelier de reparații de către Hunter Biden au fost descoperite dovezi capabile să declanșeze nu unul, ci mai multe războaie mondiale – corupția familiei Biden, fondurile extrase din Ucraina (Burisma), 1,5 miliarde dolari transferați din China de la un fond de investiții (un subiect mai mare decât toate, Hunter folosind aeronava Air Force 2 pentru “excursiile” sale în China) și laboratoarele din Ucraina, în speță firma Metabiota.

Fiul președintelui american a fost implicat, conform propriei corespondențe electronice, în finanțarea programului biologic militar al SUA. Moscova ridică nivelul acuzațiilor – laboratoarele au produs arme biochimice la comanda familiei Biden. Mai mult, Rusia acuză SUA că această descoperire a stat la baza deciziei Ucrainei de a invada zona Donbas, într-o nevoie de a acoperi imensul scandal. La ce se referă?

Moscova a prezentat documente interne ucrainene potrivit cărora armata ucraineană primise ordin ca în martie, pe 8 martie mai precis, să invadeze cele două republici separatiste. Informatia, ajunsă la ruși, a precipitat invazia rusească din 24 februarie. Deci Rusia acuză SUA că a dorit pornirea unui război pentru a muta atenția de la scandalul laboratoarelor. Subiectul nu poate fi epuizat acum, dar merită menționat în fapt interesant. În timpul campaniei electorale din SUA, presa main și rețelele sociale (twitter, facebook) au blocat orice informație despre acest laptop, catalogând informațiile drept fake news. În plus, 51 de agenți ai serviciilor secrete americane au declarat la acea dată, că toate toate informațiile despre laptop și mailuri sunt dezinformare rusească. Timpul a trecut Biden a fost ales, iar ACUM aceeași presă main readuce în discuție acest laptop, dar… șoc, recunoaște că a mințit: informațiile sunt reale! Deci cei 51 de agenți secreți au mințit… nivelul corupției este dezarmant.

Știți ce este ciudat? Readucerea acestui subiect în prim-plan în societatea americană în tandem cu acuzațiile rusești privind implicarea și corupția familiei Biden. De ce ai ajuta Rusia, dând credibilitate acuzațiilor privind laboratoarele americane din Ucraina? Și unde? În New York Times, ziar progresist, unde fondurile Vanguard și Blackrock dețin acțiuni… Ce să fie? Elitele globale prăbușesc hegemonul american din interior? Un avertisment pentru Biden? Divergențe între diverse facțiuni globale? Soros nu este mulțumit? Evident, nu știm. Un nume apare constant povestea Ucrainei: Igor Kolomoiski. El este în spatele lui Zelinsky, în spatele batalioanelor n@ziste, dar și în spatele lui Hunter Biden. În comentarii, voi posta un articol interesant pe această temă, apărut în Ziuanews. Conform unei investigații cofinanțate de către SOROS, din 2012, adevăratul proprietar al Burisma Holdings este… Igor Kolomoiski. Da, Burisma, sursa acuzațiilor de corupție ale lui Hunter Biden, punctul de plecare în a doua încercare de suspendare a lui Trump.

În anul 2014, după EuroMaidanul, “cea mai flagrantă lovitură de stat din istorie”, aşa cum a numit-o șeful Stratfor, Hunter Biden, lipsit de experiență în industrie și în regiune, este luat sub aripa sa de către Kolomoiski… O încrengătură urât mirositoare care a început să strice aerul în toată Europa…

II Concluzii

1. Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei au dus la oficializarea vasalității țărilor EU față de SUA și gazul lichefiat american. Poziția UE este rezultatul unor politici catastrofale elaborate de birocrați rupți de realitate sau/și corupți.
2. Unitatea europeană invocată de SUA nu există. Franța și Germania deja dau semne în această direcție. Vasalitatea UE față de SUA este energetică, militară, dar și digitală, “grație” acordurilor semnate de Ursula von der Leyen. Un ultim acord prevede transferarea și depozitarea datelor cetățenilor europeni în SUA. Datele sunt noul aur…
3. Criza din Ucraina a reușit o încălzire a relațiilor dintre China și India – o schimbare epocală pentru Asia. India este parte a QUAD. Formatul QUAD (Quadrilateral Security Dialogue), un grup strategic informal iniţiat în 2007, este un proiect care a fost puternic încurajat de fostul prim-ministru japonez, Shinzo Abe, care dorea o contrapondere pentru o China din ce în ce mai puternică şi mai ambiţioasă. Deci QUAD este o alianță anti-China, un NATO asiatic. Apropierea Chinei de India echivalează cu moartea de facto a QUAD și o lovitură puternică pentru strategia SUA în zona indo-pacifică. Amplificarea problemei ruso-japoneze a Insulelor Kurile trebuie citită în această cheie. Mai mult, summitul SUA – ASEAN ce urma să aibă loc la Washington, în 28-29 martie, a fost amânat. ASEAN este o uniune politică și economică a țărilor din sud-estul Asiei.
4. India nu a cedat presiunilor SUA și UK și a refuzat aplicarea sancțiunilor pentru produsele rusești. În fapt, și-a anunțat intențiile de a crește importul de petrol rusesc și de îngrășăminte din Rusia și Belarus. Cooperarea Rusiei și Indiei merg în timp, când Moscova a sprijinit India împotriva Chinei și Pakistanului în problema Kashmirului.
5. Adevăratul game-changer: Arabia Saudită ia în considerare acceptarea de yuani în loc de dolari pentru vânzările sale de petrol către China. Schimbarea petrodolarului cu petroyuanul ar pune punct dominației SUA în lume. Negocierile Chinei cu Arabia Saudită au început din 2016, însă evenimente recente au grăbit acest proces. Pe de o parte, relansarea acordului nuclear cu Iranul, perceput de statele zonei ca cel mai mare exportator de instabilitate. Pe de altă parte, retragerea haotică din Afganistan. Dolarul american domină sistemul financiar global ca mijloc de schimb încă din cel de-al Doilea Război Mondial.
   Pe lângă faptul că permite SUA să imprime bonuri de trezorerie și să-și vândă datoria la nivel global, supremația dolarului este un motiv central pentru care SUA este capabilă să impună sancțiuni puternice unor țări precum Rusia și Iran, excluzându-le de la tranzacțiile financiare internaționale
6. Pe 27 februarie, Josep Borrell anunța că miniştrii europeni de externe au convenit, de comun acord cu statele membre G7, să înghețe aproximativ jumătate din rezervele financiare ale Băncii Centrale a Rusiei. Kenneth Rogoff, profesor la Harvard și fost director FMI, avertiza asupra acestei măsuri ca fiind echivalentul bombei nucleare americane lansată în Japonia. Toate țările, în special China, au înțeles că o parte importantă a bogăției lor suverane depinde de bunăvoința SUA, de aici nevoia de a dezvolta noi mijloace de protecție absolut necesare cât timp 95% din rezervele globale sunt în monede occidentale.
7. Rusia cere plata în ruble a gazului. O mutare de șah mat cu implicații majore. Europenii nu vor să plătescă în ruble, rușii nu vor să trimită gratis gazul… O mică-mare problemă pentru cetățenii europeni.
8. China este adevăratul câștigător al acestei crize. Înlocuit în Europa, gazul rusesc își face loc spre Est. Gazprom a anunțat proiectarea unui nou gazoduct, Soyuz-Vostok. Potrivit companiei, conducta uriașă ar urma să livreze până la 50 de miliarde de metri cubi de gaz anual în China, via Mongolia. Soyuz-Vostok este cunoscut drept gazoductul Power of Siberia 2. Conducta Power of Siberia 1 transportă gaz rusesc în China din 2019, în cadrul unui acord pe 30 de ani încheiat în 2019, în valoare de 400 de miliarde de dolari. Până în anul 2024, anul în care se va finaliza infrastructura necesară alimentării Europei cu gaz lichefiat american, Rusia se va fi mutat deja în Asia. Doi, China este beneficiara directă a pieței rusești, părăsită de capitalul occidental. Trei, China face pași și în domeniul militar. Un proiect-cadru pentru cooperare militară între China și Insulele Solomon este văzut ca o schimbare majoră în Pacificul de Sud. Australia deja amenință cu invadarea Insulelor Solomon.
9. Conflicte latente se “încălzesc” pe margine. Azerbaijan/Armenia, la confluența dintre interesele Turciei, Iranului, Turciei. Kosovo /Serbia, Yemen/Arabia Saudită, Etiopia. Deși Ucraina primește toată atenția, crizele umanitare din Afganistan și Yemen sunt catastrofale. Numai în cei 8 ani de conflict yemenit, au murit 400. 000 de civili. Europa trăiește cea mai mare criză a refugiaților din 1945. Iată “beneficiile” crizei ucraineni pe care nimeni nu pare să vrea să o soluționeze prin pace, ci prin escaladare. Ucraina cu pierderi în valoare de 63 miliarde dolari, în infrastructură distrusă.
10. Renasterea mișcărilor de extrema dreaptă, sub stindardul ucrainean. Pe 16 martie 2022, în Letonia a avut loc o paradă pentru sărbătorirea membrilor SS ai lui Adolf Hi-tler. Marșul pentru onoarea Legiunii SS a Letoniei a avut loc la Riga și a fost prezentat de televiziunea letonă. De-a lungul anilor, națiunile est-europene au ridicat monumente pentru liderii naționaliști care au luptat cu Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar mulți dintre aceiași lideri au fost colaboratori naziști și unii au fost participanți activi la Holocaust. De asemenea, naziștii au creat unități SS extrase din bărbați în Lituania, Letonia, Ucraina și Estonia. În 2019, ministrul leton al apărării Artis Pabriks i-a numit pe membrii SS „mândria poporului leton și a statului”. Pabriks i-a chemat și pe cei care au condamnat parada, adăugând: „Este de datoria noastră să-i onorăm pe acești patrioți letoni din adâncul sufletului nostru”.

Ce va urma? O lume plurihegemonică cu o nouă arhitectură a securității globale? O epocă a haosului? Kenneth Waltz ne avertizează că realizarea securităţii trebuie să fie ţinta oricărei puteri. Se va obține o securitate indivizibilă sau o epocă de piatră, o junglă în care cel mai puternic își însusește rezervele de energie, transformând țări mai mici în colonii?

Alan Joxe, politolog francez, consideră SUA ca fiind un imperiu al haosului, un veritabil regulator al dezordinii. Un lucru este vizibil, SUA culege acum roadele unei politici agresive a ultimilor 30 de ani, sentimentul de ostilitate antiamerican fiind foarte des întâlnit. Sanctiunile internaționale împotriva Rusiei nu sunt atât de “internaționale” pe cât par: Iran, India, China, Pakistan, Israel, zone întinse din Africa nu le recunosc.
Pace? Lavrov spune că demilitarizarea și de-n@zificarea sunt părți indispensabile ale unui acord. Zelensky răspunde că nu va sta la masă dacă se va discuta despre demilitarizare și de-n@zificare…

Joe Biden a lăsat adevărul să iasă la suprafață. Nicio clipă nu s- a încercat evitarea invaziei, ba dimpotrivă. Sanctiunile nu au rol de prevenție, ci de pedeapsă. Un studiu RAND din 2019 făcea vorbire despre nevoia răsturnării regimului de la Moscova si înlocuirea cu un predesedinte controlabil. În data de 18 martie 2022, este publicat de către RAND un articol: “Dacă schimbarea de regim ar ajunge la Moscova”. Autor Michael McFaul, fostul ambasador al SUA la Moscova. Mai nou, consilier informal al lui Zelensky.

Ce mică e lumea, nu-i așa? Pentru cine lucrează Zelensky? Pentru poporul său sau pentru angajatorii săi? Declarația lui Biden din Polonia privind înlăturarea lui Putin nu a fost o greșeală, ci o scăpare. Nu o minciună fantezista, ci un adevăr, scopul întregii construcții. Alerta a început după discursul lui Putin din 2007, de la München. Noul lider al Rusiei nu era, nici pe departe, Eltîn în perioada căruia capitalul occidental și ong-urile sorosiste își împărțeau bogățiile rusești. Scandalul Russiagate din perioada administrației Trump a fost un preludiu al noii strategii – schimbarea regimului de la Moscova. Invazia rusească îi era absolut necesară Americii. Dacă ar fi dorit, SUA puteau preveni extrem de ușor acțiunea militară rusească. Cum?

• dizolvau milițiile de extrema dreaptă din Ucraina pe care le finanțează.
• forțau implentarea și respectarea acordurilor de la Minsk
• negociau serios cu Rusia.

Nu s-a dorit. Mai mult, Blinken a refuzat să vorbească cu Lavrov. În ziua în care s-a anunțat că Rusia și Ucraina lucrează la un acord în 15 puncte, Biden a anunțat un ajutor militar în valoare de 800 milioane dolari pentru Ucraina. Mai clar nu putea fi cine dorește continuarea conflictului…

În februarie, forțele militare ucrainene au sporit acțiunea militară împotriva celor două republici. Putin este forțat să ia o decizie pe care o amâna de 8 ani. Să intre în cursa întinsă de SUA sau să îi abandoneze pe etnicii ruși din Donbas? Intră cu trupe regulate, deci o invazie. Planul american se pune în mișcare: sancțiuni, întoarcerea lumii întregi împotriva Moscovei (vezi primele părți ale textului cu referire la imensul aparat de propagandă), regimul lui Putin ia sfârșit.

Capcana pentru Rusia este mare, dar și câștigul ar putea fi, dacă reușește să scoată Ucraina de sub dominația SUA și să destabilizeze hegemonia americană. Fără Eurasia, SUA nu își poate adjudeca dominația lumii. A început cu EuroMaidanul în 2014, dar are nevoie de subordonarea Rusiei și Chinei.

SUA este expertă în întins capcane. În 1990, SUA îl asigură pe Saddam Hussein (fost aliat, sprijit de CIA în războiul cu Iranul) că nu îl vor deranja în incursiunea lui în Kuweit, de fapt o minciună menită să deschidă calea pentru atacarea Irakului și înlăturarea lui de la putere. O a doua capcană: Afganistanul, în anii ’80. Sprijinul oferit de SUA(CIA) pentru mujahedini a dus la destrămarea Uniunii Sovietice. Sigur, a și născut un monstru – al Qaeda -, dar în opinia artizanilor prețul a meritat: dispariția URSS fiind supremul trofeu.

Așa se explică acum înarmarea extremei drepte, aceștia sunt noii mujahedini care vor răsturna Rusia. Din același motiv este încurajată venirea insurgenților din lumea întreagă în Ucraina. Evident, aşa se explică și meticulozitatea lui Putin de a șterge de pe fața pământului aceste miliții. Hillary Clinton a expus totul pe 28 februarie, la doar patru zile de la operațiunea Rusiei. Ea a adus în discuție invazia rusă a Afganistanului în 1980, spunând că „nu s-a terminat bine pentru Rusia” și că în Ucraina „acesta este modelul la care se uită oamenii… care poate împiedica Rusia”.

Duritatea sancțiunilor economice merg în aceeași direcție – pe fondul crizei economice, apar mișcări sociale, iar regimul de la Moscova este dărâmat.

Cum se explică în acest context dezvăluirile despre Hunter Biden apărute într-un ziar progresist, New York Times? La Washington, există facțiuni, cu planuri diferite. Unii văd necesară doborârea Rusiei, pentru a slăbi China, adevărul inamic. Alții văd posibilă o coordonare cu Rusia pentru un atac împotriva Chinei. În lucru au în comun toate facțiunile – China este dușmanul cel mai temut. Ce va face China? Va ajuta Rusia!?
Speranțele de pace nu pot veni de la SUA, în actuala formulă. Israelul, Turcia și, posibil, Franța pot negocia pacea. Și, desigur, China. Vom vedea.

surse: