Nu-i a bună
La Casa Albă a fost numită purtător de cuvânt o anume Karine Jean-Pierre care e imigrantă, negresă și lesbiană.
În mod normal lucrurile astea nu ar trebui să conteze. Poate fi numit purtător de cuvânt și Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop. Important e să-și facă treaba cum trebuie.
Numai că isteria umedă a sistemului legată de numirea în funcție a acestei persoane nu e deloc de bun augur.
Marea Criză din 2008 nu a fost rezolvată niciodată. Au băgat gunoiul sub preșul banilor aruncați din elicopter de fostul președinte al FED, Ben Bernanke. Sub acest „preș” inegalitățile și dezechilibrele au continuat să crească.
Pentru a închide gura populației recalcitrante sistemul a început să scoată la înaintare fel de fel de maimuțe de paie care să ne „convingă” cât de incluziv și iubitor de oameni este ‘mnealui.
Bunăoară, Obama. Persoană de culoare, self-made man etc. „E de-al vostru, din popor, măh!” Obama nici nu fusese întronizat prea bine la Casa Albă și deja luase Premiul Nobel pentru Pace (niciodată nu a fost prea clar de ce). Când și-a încheiat mandatul, era președintele american care a invadat cele mai multe țări, care a aruncat cele mai multe bombe și care a comis cele mai multe crime de război.
Țările NATO. Nicicând NATO nu a avut, simultan, atâtea femei miniștri ai Apărării (11 din 30!). Te-ai putea gândi că o femeie e, naibii, mai pașnică, te-ai putea gândi că instinctele ei naturale o fac să se gândească mai mult la cum să creștem natalitatea și fericirea populației, nu cum să ne dăm în cap unii altora. Ei, aș! Niciodată NATO nu a avut un buget atât de mare ca în zilele noastre și niciodată NATO nu a fost o alianță mai războinică.
Uniunea Europeană a devenit de facto o dictatură oribilă (și coruptă) sub conducerea unei „bunicuțe”. Mai țineți minte care era unul dintre reproșurile care i se aduceau lui Jean-Claude Juncker? Că n-are copii. Într-adevăr, câțiva ani te uitai la cine conduce Europa – Juncker, Merkel, Macron, Iohannis al nostru etc. – și constatai că, în mod curios, ăștia nu aveau copii, deci puteai trage concluzia (nu neapărat adevărată) că dacă n-au copii, nu le pasă nici de viitor. Nici o problemă, păpușarii au găsit-o pe „bunicuța” Ursula (6 copii, și are și nepoți). Ce poate fi mai înduioșător?…? „Cum măh, tu chiar crezi că bunicuța îți vrea răul?… sau că patronează o corupție înfiorătoare?… eeeeeiii…ej’ tu rău…”
De aceea numirea Karinei Jean-Pierre ca purtător de cuvânt la Casa Albă, și mai ales delirul encomiastic care văd că însoțește această numire, nu anunță nimic bun. Teoretic o asemenea persoană – imigrantă, negresă și lesbiană – ar trebui să fie chipul, sau vocea, unei atitudini pacifiste, raționale, pline de compasiune. „Dom’le, se schimbă lucrurile la Washington! De acum contează mai mult oamenii, nu bombele!”
În realitate această numire, având în vedere acest modus operandi al sistemului de după 2008, descris mai sus, anunță și mai mult Război, și mai multă Boală, și mai multă Foamete și mai multă Moarte.
Mă tem de o implicare directă a NATO în conflictul cu Rusia, poate sub forma unei „dezlegări la pește” dată unor state-sclavete precum Polonia, România sau țările baltice care să intre în război, chipurile, „la cererea publicului”, „în nume propriu”, fără să implice restul țărilor NATO, adică dacă se va întâmpla ca lucrurile să meargă prost – cum se întâmplă în Ucraina – restul țărilor NATO să stea cumințele în banca lor și să nu ne ajute decât cu „ajutoare”.
Mă tem de o escaladare militară a conflictului, manifest deja, cu China. Mă tem că Imperiul American, spre deosebire de cel sovietic, vrea să iasă pe ușa din dos a Istoriei cu un mare „bang!” la nivel planetar. Și mă mai tem că România, dacă va fi târâtă într-un conflict care nu-i aparține, se va dezintegra. Mulți naivi își închipuie că momentul de azi e ideal pentru unirea, adică anexarea, Republicii Moldova.
Vedeți să nu devină momentul ideal (pentru alții) pentru continuarea a ceea ce s-a început la 1812, adică o Moldovă Mare de la Nistru până la Carpați, sub dominația unei mari puteri, n-are rost să zicem care, că se știe.