4 min read

BRICS: CĂRĂMIZI PENTRU NOUA ORDINE MONDIALĂ 2.0

Prima oară am scris despre BRICS și dedolarizarea economiei mondiale în iunie 2014. Și ziceam așa în urmă cu 8 ani:

”Aţi schimbat vreodată lei în yuani? Sau în ruble? Poate că ar trebui să vă faceţi rezerve valutare şi în cele două monede. Dolarul e în mare pericol. De euro ce să mai spunem? Yuanul a depăşit euro în 2013, devenind a doua cea mai utilizată monedă în finanţarea comerţului mondial, după dolar, conform unui raport publicat în decembrie de Society Worldwide Interbank Financial Telecommunication .De când cu criza din Ucraina, ruşii şi chinezii pun foarte serios la cale de-dolarizarea economiei mondiale (…) Firmele străine din pieţele emergente, mai ales BRICS – Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud, aleg să plătească în yuani mărfuri din China, care are o imensă ofertă de produse, cerute în toată lumea.”

Asta scriam în iunie 2014 și amicii mei cunoscători în economie zâmbeau superior. Nu mai zâmbește nimeni. O lună mai târziu, în iulie 2014, remarcam că statele BRICS își fac o bancă, alternativă la Banca Mondială a sistemului occidental.

Occidentul nu părea foarte îngrijorat de concurență, deși americanii de la CNBC atrăgeau atenția că regulile jocului se vor schimba. Rusia semnase contractul-mamut pe 30 de ani prin care livrează Chinei gaze de 400 mld. $ echivalent. Banca rusă VTB și Banca Chinei au prevăzut de atunci ca plățile între cele 2 țări să se facă în monede naționale, adică ruble și yuani.

Ajungem în martie 2016 și mai sună un clopoțel. Consemnez ce scrie chiar presa occidentală, și anume că Rusia pregătește un nou cartel petrolier, ROPEC, prin care va controla 73% din producția mondială de țiței. Cea mai tare frază scrisă de ziaristul de la Time, nu vreau să știu ce-ar păți azi: ”Rusia este inteligentă. Vladimir Putin este un geniu. Moscova simte oportunitatea care plutește aproape tangibil pe piața cu preț scăzut al țițeiului și pare să fie gata să o valorifice într-un mod care ar remodela peisajul geopolitic în mod exponențial.”

Mai trec câteva luni și, surprinzător, România guvernată de însuși Cioloș dă semne de apropiere de Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură fondată de China, altă concurență financiară pentru sistemul occidental. România a rămas doar cu intenția, mai ales că partenerul strategic era contra.

Și ajungem în prezentul previzibil, prin prisma tuturor mișcărilor de mai sus. Țările BRICS se autodeclară liderul noii ordini mondiale multipolare, în ciuda americanilor care și-au revendicat singuri și mereu acest rol. Simbolic este că Brazilia, India, China și Africa de Sud au lăsat Rusia să transmită acest mesaj. În acest context țările OPEC anunță că refuză să mărească producția de petrol, la cererea SUA/Occidentului disperat de creșterea prețurilor la energie, în absența gazului rusesc. Anterior aflasem că saudiții, lideri în OPEC, au de de gând să vândă petrol în yuani chinezești.

Și mai aflasem că Putin vrea să i se plătească petrolul și gazele în ruble, iar Banca Rusiei a anunțat că va cumpăra aur în ruble, astfel că moneda națională va fi direct acoperită în aur. Iar dacă Occidentul dorește materii prime, să le achite în ruble sau echivalent aur. Toate astea de mai sus sunt declarații de război economic, care lovesc în SUA, în petrolar ca monedă ancoră, în Occident ca hegemon arogat al noii ordini mondiale. De amorul artei, divaghez un pic ca să-l ascultați pe generalul de Gaulle, care a prezis criza dolarului încă din 1965. Nimeni nu-l mai pomenește pe fondatorul Franței moderne, care voia o Europă a națiunilor, de la Atlantic la Urali (deci, cu tot cu Rusia):

Iar asta nu e tot. Cât timp Rusia se războiește în Ucraina va fi o penurie nu doar de energie, ci și de materii prime și elemente de care Occidentul are nevoie pentru noua ordine digitală: semiconductori și cipuri. Fără astea nu există niciun dispozitiv modern, de la mașini electrice la smartfonuri și antene 5G. Ghici ce? Semiconductorii se produc cu neon, Ucraina furnizează cca. 50% din acest gaz indispensabil iar SUA importă peste 90% din consumabilele de neon, tot din Ucraina.

Aceeași Ucraina este al 7-lea producător mondial de grafit… Grafitul, din care derivă grafenul, oare unde am mai auzit noi despre asta? Practic, prin războiul din Ucraina, rușii sunt acum falanga militară BRICS iar China, falanga economică. Dar ce înseamnă gașca BRICS? Grupul strict (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) însumează aproape jumătate din suprafața și populația planetei. Deci fără BRICS nu există globalizare. Înseamnă prima putere economică neoficială (China) și a 2-a putere militară și nucleară (Rusia). Apoi sunt prietenii BRICS, cei care nu au aderat sau nu complet la sancțiunile contra Rusiei:

  • CSI minus Ucraina: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kirghizstan, Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan
  • Balcani: Serbia, Bosnia&Herțegovina
  • Orientul Mijlociu: Siria, Egipt, Turcia, Irak, Iran, Arabia Saudită, Pakistan (Israel și Qatar aplică sancțiuni parțial).
  • America Latină: Argentina, Mexic, Venezuela, Bolivia, Cuba, Nicaragua, Salvador (Paraguay, Uruguay, Peru și Chile aplică sancțiuni parțial)
  • Sud-estul Asiei: Indonezia, Vietnam, Myanmar, Coreea de Nord
  • Africa: împărțită jumi-juma pro și contra Rusia, dar susținătoare total BRICS.

Să ne uităm pe hartă, zic. Grupul BRICS a proclamat o lume multipolară pe care vrea s-o ghideze. În Ucraina continuă luptele, paralel cu negocierile. Vor urma o primăvară extrem de astenică, o vară fierbinte și o toamnă în care unii vor avea gaz ca să fabrice îngrășăminte pentru agricultură, alții mai puțin. Then, the winter is coming – când lumea civilizată va simți la propriu cât de rece este noul război rece.


sursa: Cristian Niculescu